Antropologie Psihanaliticǎ

Antropologia Psihanalitică vine să creeze o revoluţie transcendentală în domeniul Arheologiei şi al Antropologiei. Această nouă Antropologie participă cu abundenţă la studiul arhetipurilor simbolice, care într-un mod universal şi peren au apărut în toate culturile antice în aspectele religioase, mitologice şi filosofice. Dr. C.G. Jung afirma categoric că în lumea arhetipurilor simbolice, a popoarelor din trecut, sunt închise mari adevăruri transcendentale care ar putea arunca multă lumină asupra enigmelor care din totdeauna au neliniştit psihicul omului.

Această Antropologie Psihanalitică permite, prin intermediul psihanalizei, să se extragă din fiecare piesă arheologică, nişă, mormânt, piramidă, manuscris, papirus etc., principiile psihologice conţinute de acestea.

Cu siguranţă, codexurile mexicane, tăbliţele asiriene, manuscrisele de la Marea Moartă, ciudatele pergamente, precum şi unele temple străvechi, monoliţi sacri, vechi hieroglife, morminte milenare etc., ne oferă, în profunzimea lor simbolică, un sens gnostic care scapă interpretării literare şi raţionalismului pur speculativ, dat fiind că niciodată nu au avut o valoare explicativă de tip exclusiv intelectual.

Teme de Studiu:

Conceptul de Antropologie.
Domeniile Antropologiei: fizic, cultural, social, etnologic etc.
Antropologia şi ştiinţele înrudite: psihologia, sociologia, istoria, pedagogia, statistica, arheologia, istoria religiilor, mitologilor etc.
Totemismul ca şi fenomen cultural ancestral. Semnificaţia sa simbolică. Realitatea sa teologică. Relaţia şi veridicitatea Totemismului cu lumea metafizică sau supranaturală. Totemismul şi viaţa modernă
. Concepţii sociale din zilele noastre cu privire la acest fenomen.
Dansuri rituale şi folclorice. Originea acestora. Implicaţiile teologice, filozofice, mitologice şi sociale.
Culturile serpentine. Parte integrantă a tuturor civilizaţiilor din trecut.
Cultul închinat Naturii. Venerarea celor patru Elemente fundamentale ale acesteia (apă, aer, pământ şi foc). Conotaţii ceremoniale, metafizice şi sociale ale acestor credinţe. Cultul fertilităţii. Mituri, legende şi rituri sexuale ale diverselor culturi ale lumii. Profunzimea şi veridicitatea acestora în formarea ideologică şi psihologică a popoarelor antice. Incidenţa acestor credinţe în formarea statutelor sociale ale civilizaţiilor antice.
Conceptul morţii în tradiţiile antice. Inerenţa psihologică şi filozofică a fenomenului morţii. Înmormântarea ca fenomen istoric şi social al popoarelor din antichitate. Relaţii metafizice în ceremoniile funerare. Conceptul morţii şi relaţia sa cu idiosincrasia vechilor culturi.
Simbolismul şi ritualurile popoarelor arhaice. Simbologie teologică. Simbologie grafică şi verbală. Simbologie numerică. Vestimentaţia corespunzătoare claselor sociale din antichitate ca parte a simbolurilor de atunci.
Tratate şi cărţi sacre aparţinând culturilor din trecut. Studiu comparativ al religiilor şi tradiţiilor mistice ale popoarelor. Paralelism sau asemănări de caracter lingvistic sau ideologic.
Arta ca expresie antropologică. Idei şi mesaje care se transmit posterităţii prin intermediul artei regale. Arta în serviciul revelaţiei teologice. Arta obiectivă şi arta subiectivă. Arta figurativă şi arta simbolică, diferenţe şi conotaţii filozofice ale ambelor expresii. Arta şi lumea arhetipală conform concepţiilor lui C.G. Jung.
Legile evoluţiei şi involuţiei. Aplicarea acestor legi raselor şi fenomenelor sociale şi istorice ale umanităţii. Evoluţia şi involuţia tradiţiilor civilizaţiilor antice.
Conceptul binelui şi răului. Studiul obiectiv al relativităţii acestor termeni. Binele şi răul în lumina eticii. Relaţia acestor concepte cu traiectoria politică şi socială a popoarelor.
Civilizaţiile orientului şi occidentului (Egipt, China, India, Tibet, Persia, Babilonia, Grecia, Roma, Peninsula Scandinavă, Etruscia, Mexic, Peru, precum şi cele din Africa şi Oceania). Reuşitele fundamentale ale acestor civilizaţii în istoria antică a omului.
Conceptul de Spaţiu, Hiperspaţiu şi Timp. Fenomene legate de Timp şi Spaţiu în civilizaţiile arhaice. Calcule astronomice, calendaristice şi investigaţii asupra mecanicii celeste.
Sunetul Universal. Implicaţiile sale în folclorul popoarelor. Dansuri şi cântece sacre. Influenţa sunetului asupra psihicului uman. Sunetul şi idiosincrasia culturilor. Sunetul şi conceptele magice sau supranaturale.
Conştiinţă şi inconştiinţă ca valori antropologice ale umanităţii de-a lungul istoriei. Valoarea eticii în istoria antropologiei.
Importanţa cuvântului în vechile tradiţii. Legătura dintre senzaţii şi percepţii şi apariţia limbajului. Implicaţiile religioase ale cuvântului. Studiul valorii lingvistice şi semantice a termenilor teologici ai vechilor culturi.