Antropologie Socialǎ

Antropologia Socială este bazată pe studiul relaţiilor şi sistemelor sociale proprii diverselor societăţi umane. Acest tip de investigare se ocupă cu compararea sistemelor sociale în timp şi spaţiu, cu scopul de a înţelege structura şi caracteristicile care disting fiecare formă de comportament. În acest sens, una dintre finalităţile principale ale Antropologiei Sociale este să ştim de ce şi în ce fel oamenii se comportă diferit în funcţie de societatea în care trăiesc.

Din cele spuse anterior rezultă interesul pronunţat pentru cunoaşterea formelor de comportament, individuale şi de grup, care sunt instituţionalizate sau care participă la consensul social, şi organizaţiile în interiorul cărora este legitim un comportament social, cum sunt: familia, rudenia, căsătoria, funcţiile economice, politice şi juridice, la fel şi cele cu caracter religios, şi unitatea sistemelor care fac referire la morală, la etică şi la rezultatele pe care le produc relaţiile sociale.

Teme de Studiu:

Lumea relaţiilor. Omul, mediul său înconjurător şi lumea sa interioară psihică.
Principiile religioase la nivelul individului şi al societăţii. Originile psihologice ale cultelor închinate divinităţii şi inerenţa lor în devenirea socială a popoarelor.
Problemele umane derivate din sclavia socială sau psihologică a maselor. Manipularea conştiinţelor umane prin intermediul istoriei.
Inter-culturalizarea şi consecinţele sale. Materialism şi spiritualism. Luptele religioase şi sociale.
Incertitudinile omului. Liberul arbitru în culturile antice şi moderne. Imaginaţia ca putere. Fantezia ca boală. Diferenţe.
Valorile inteligenţei. Mecanismele schimbărilor sociale. Implicaţii socio-politice.
Personalitatea umană. Omul ca maşină. Vocaţia individului uman. Fenomenele imitaţiei şi creativităţii.
Bogăţia înţelegerii contra memorizării mecanice.
Vârstele raselor umane. Atitudinea omului în faţa devenirii istorice. Fluxul şi refluxul conceptelor sociale. Capacitatea de adaptare a fiinţei umane la stereotipurile mitice, religioase, politice şi sociale ale fiecărei epoci.
Transcendenţa conceptelor filozofice la vârsta adultă, la vârsta matură şi la bătrâneţea fiinţei umane. Importanţa bazelor etice şi filozofice în timpul copilăriei, pubertăţii şi adolescenţei omului. Rituri ancestrale relaţionate cu vârsta fertilităţii şi inerenţa lor în concepţia teologică şi cosmogonică din perspectiva omului.
Conceptele productivităţii şi legătura lor cu clasele sociale ale antichităţii. Tipuri şi sisteme de guvernare. Teocraţia şi democraţia. Originea şi consecinţele acestor sisteme de guvernare în istoria umanităţii.
Distribuirea bogăţiilor în societăţile antice. Tranziţia de la un statut social la altul. Diferite motivaţii care au dat naştere la inovarea unor noi criterii sociale.
Conceptul autorităţii şi legăturile sale cu doctrinele filozofice şi religioase din timpurile străvechi. Integrarea diferitelor etnii şi conducerea acestora după conceptul de autoritate. Consecinţe derivate.
Valorile absolute şi valorile relative în cadrul concepţiilor filozofice şi sociale ale civilizaţiilor din trecut. Studiul fricilor speciei umane şi căutarea securităţii ca resort al devenirii filozofico-sociale.